27 iulie 2012

Drosera capensis var. "Alba"

Avand o experienta de cultivare de 4 ani pina acum, impreuna cu fratele meu, va invit la o incursiune in lumea droserei capensis var. alba.

Este o planta carnivora originara din Africa de sud.

Descriere :

Planta s-a adaptat la sol fara nutrienti. Frunzele sunt dispuse bazal, radacinile fiind mai mult de sustinere, dar si de preluare a apei din sol, florile fiind albe, asezate una linga alta pe o tulpina de pana 30 cm, o floare deschizindu-se pe parcursul unei zile, stand deschisa aproximativ de pana la o ora (la sfarsitul primaverii si inceputul verii apar, florile se autopolenizeaza, fara interventia omului, si dau sute de seminte dupa 1-2 luni). Frunzele au tentacule care secreta un mucilagiu care prinde insectele (insectele sunt atrase, confundindu-le cu niste picaturi de apa, mucilagiu fiind totodata dulce, continand polizaharide). Insectele sunt infasurate de frunze (daca insecta este mare), stringandu-le in decursul a catorva ore.

Cultivare :

Sol :

Nu se foloseste sol obisnuit, ci doar muschi (pe engleza peat moss, sphagnum moss) mix. Peat moss este muschi uscat si sphagnum moss este viu sau nu.  Ghivechiul trebuie sa fie de minim 10 cm (poate fi oricat de lat, dar adanc pe putin 10 cm sau 15 cm, daca planta a crescut mai mare) si de plastic, nu de fier sau ghiveci de argila/lut si nu transparent. 
Iarna, trebuie pusa la adapost, in casa, daca nu, moare la temperaturi joase si creste din nou, unele dintre ele, din radacina, la primavara, intre 19 - 30 grade celsius.

Lumina :

Lasati planta la o fereastra insorita cu cat mai multa lumina si daca nu este suficient, folositi un neon pentru inceput cind planta este mica, de 36 w, 6500 k si de la 3050 lumeni in sus, aproximativ 12 - 14 ore. Cind planta creste mai mare folosti doua neoane.
Veti vedea la fereastra daca nu este destula lumina si ca durata, daca planta incepe sa dea semne de uscare a frunzelor (dar nu va muri chiar asa de repede) si mucilagiul (picaturile) incep sa dispara (lucru care se poate intampla si daca nu are umezeala a solului suficienta).

Apa :
a
Folositi numai apa distilata sau deionizanta(apa obisnuita este prea dura si cu minerale si omoara planta carnivora). 
Puteti folosi si apa din zapada topita (la temperatura camerei). Daca, de exemplu, strangeti 5 sticle de plastic a cate 6 sau 8 litri fiecare (mergeti de cateva ori pe un camp undeva) si veti folosi apa cam cate jumatate de litru pe saptamana, va ajunge chiar aproape un an, fara a mai fi nevoiti sa cumparati apa distilata. 
Solul (turba) trebuie sa fie intotdeauna umed, dar nu ud (sa balteasca). 
Puteti uda pe deasupra, dar cel mai bine pe dedesupt, fiindca apa distilata pe care o veti pune intr-o farfuriuta (ghiveciul sta pe farfurie) este absorbita de sol.

Hrana :

Frunzele au tentacule care secreta un mucilagiu care prinde insectele (insectele sunt atrase, confundindu-le cu niste picaturi de apa, mucilagiu fiind totodata dulce, continand polizaharide). 
Insectele sunt infasurate de frunze (daca insecta este mare), stringandu-le si digerandu-le in decursul a citorva ore. 
Uneori am vazut miscarea tentaculelor, dar probabil ca din cauza ca nu le-am mai hranit regulat.
In afara de insecte, se mai poate folosi, o data pe saptamana, la cate 2-3 frunze, de la o planta, viermisori rosii uscati, pe care ii cumparati de la acvaristica si pe care ii puteti strivi si amesteca cu apa in cantitatea dorita.
Nu folositi carne obisnuita sau rame deoarece frunza se ,,arde,, si usuc din prea multi nutrienti continuti.


Puteti sa mai scapati din muschii crescuti pe substrat sau sa mai mutati din ei, deoarece daca nu sunteti atent cu udatul plantelor, muschiul retine umezeleala mai tare. 
Muschiul este pus pentru a arata mai bine, dar nu puteti vedea cat este solul de umed, astfel. 
Ca fapt pozitiv, in afara de ce bine arata un ghiveci cu muschi, muschiul nu permite aparitia algelor (care nu dauneaza plantelor, dar fiti atenti la plantele foarte mici) si a mucegaiului.

In cazul florilor, ele se autopolenizeaza, pot aveaau o culoare inspre maro, mai umflate, varful florii uscate iesite mai in evidenta. 
Cand capsulele se usuca cu totul sau cand uscarea se duce si cuprinde si tulpina, semintele sunt gata si pot fi recoltate pe o bucata de hartie. 
Pina atunci, incercati sa va tineti putin respiratia si sa nu stranutati, semintele fiind alungite si mici, aproape un milimetru.



Semintele de drosera capensis au marimea de aproape un milimetru si se aseaza pe muschi (peat moss) numai pe suprafata lui, dupa ce suprafata a fost udata cu apa distilata. 

Stand la lumina soarelui sau sub doua neoane la 4 inch distanta de el (neoane 36 w, 3250 lm, 13 ore de lumina), intr-un recipient acoperit cu un ceolofan transparent (sau un capac de plastic) pentru mentinerea umiditatii, va germina in decurs de cateva saptamini. 
Am folosit un vas de plastic de 5 inch inaltime (trebuie normal facut gauri dedesupt pentru a umezi solul, dar daca vasul este prea mare, veti umezi atent pe deasupra (cititi mai departe), cand semintele au germinat). 
A nu se uda pe deasupra lor in acest caz (doar daca sunteti atenti cand deja au germinat udati pe langa pui, pentru ca apa se va intinde pana la ei), pentru a nu deranja semintele semanate.

Plantutele cand ies din seminte trebuie aclimatizati (intariti), adica obisnuiti incet cu atmosfera din exteriorul vasului in care stau cu capacul deasupra. Cand ies din seminte, faceti gauri mici (nu prea multe) in capac. Pe zi ce trece mai faceti gauri. 

Sau, daca aveti umiditate mare in casa (peste 75 % masurat cu un hygrometru) puteti sa nu le mai aclimatizati, adica faceti gauri inainte sa iasa din seminte sau nu mai puneti deloc capac deasupra lor. Fiindca in camera daca este umiditate, facand gauri inainte sa iasa plantele din seminte, inauntru logic va fi cam 60 % umiditate. 

Daca nu le puneti in ghiveci imediat, semintele pot fi pastrate pana la 11 ani in frigider intr-un plic.
Cand cresc mai mari, pot fi mutate in alt ghiveci.
In imaginea de mai sus, doua drosera capensis si-au format deja "picaturi", adica mucilagiu. 
Planta mai mare este o planta mai veche, dar tanara. In alta postare voi compara plante cu o moneda de 50 de bani.