Higrometru - aparat de masurat

Principiul de funcționare a higrometrului cu fir de păr (sau de capron), se bazează pe modificarea lungimii firului în funcție de umiditate. Higrometrul cu fir este un aparat de măsură de tip mecanic. În ultimul timp multe higrometre sunt construite cu funcționare electronică.

Higrometru

In cazul plantelor carnivore drosera capensis, umiditatea din jurul ghivecelor trebuie sa fi minimum 50 % si in jur de 75 % pentru numite specii de nepenthes.
Pentru dionea muscipula, in jur de 50 %, dar daca mediul in care traieste, este umed, dar nu ud tare, atunci umiditatea din jurul ghiveciului in care sta, nu conteaza prea mult.

Concurs cu premii

Deocamdata doar in Iasi, primii trei care raspund corect la cate doua intrebari vor fi castigatori si vor primi gratis 5 seminte de drosera capensis var. alba. Semintele vor fi inmanate castigatorilor sambata 30 - 03 - 2013 si duminica 31 - 03 -2013, la o ora stabilita prin email cu castigatorul. Daca nu sunt 3 castigatori, concursul se prelungeste, putand sa raspundeti toata saptamana, iar sambata si duminica viitoare vor fi inmanate urmatoarele premii.

Nu postati emailul aici cand raspundeti la intrebari, doar raspundeti la intrebari in acest topic, persoana care participa la concurs nu da un nume adevarat, folositi un alias la alegere, iar daca castigati, v-oi anunta tot in acest topic castigatorul si apoi contactati-ma pe email pe care il gasiti la "Detalii livrare, metode de plata si conditii de transport".

Acum, pentru primul concurent, raspundeti la primele doua intrebari, urmatoarele intrebari fiind pentru urmatorii concurenti :

1 - O planta carnivora traieste intr-un mediu saracacios in substante nutritive sau nu ?
2 - Cum se numeste partea frunzei care contine tentacule cu picaturi ?

Propagarea droserei capensis var. alba

Propagarea droserei capensis var. alba


Prin propagare se intelege procesul de creare a unor noi plante sub diferite metode, clone a aceleasi plante mama, in afara de metoda prin seminte. In randurile urmatoare vom vorbi despre germinarea semintelor si taieri (frunze si radacini, tulpina).

Prin seminte :

Dupa ce capsulele plantei devin negre, semintele sunt gata si pot fi recoltate pe o bucata de hartie. Semintele de drosera capensis var. alba (alte tipuri de plante carnivore au marimi diferite, dar tot mici) au marimea de aproape un milimetru si se aseaza pe muschi (peat moss) si numai pe suprafata, dupa ce suprafata a fost udata cu apa distilata (nu udati niciodata peste seminte). 

Stand la lumina soarelui (lumina filtrata) sau sub un neon la 4 sau 5 cm distanta de el (neon 36 w, 3250 lm, 13 ore de lumina), intr-un recipient acoperit cu un ceolofan transparent sau un capac de plastic transparent pentru mentinerea umiditatii, pentru mai multa siguranta, semintele vor germina in decurs de cateva saptamini.A nu se uda pe deasupra semintelor (doar cand deja au germinat udati pe langa plante, pentru ca apa se va intinde pana la ei), pentru a nu deranja semintele semanate.

Plantutele cand ies din seminte trebuie aclimatizate (intariti), adica obisnuiti incet cu atmosfera din exteriorul vasului in care stau cu capacul deasupra. Cand ies din seminte, faceti gauri mici (nu prea multe) in capac. Pe zi ce trece mai faceti gauri. Sau, daca aveti umiditate mare in casa (peste 75 % masurat cu un hygrometru) puteti sa nu le mai aclimatizati, adica faceti gauri inainte sa iasa din seminte sau nu mai puneti deloc capac deasupra lor. 
Fiindca in camera daca este umiditate, facand gauri in capac inainte sa iasa plantele din seminte, inauntru va fi cam 60 % umiditate. Cand cresc, primele frunze nu vor fi carnivore, fiind frunze de preluare a lumini, in principal, pentru fotosinteza. Cand cresc mai mari (cand fac frunze carnivore), pot fi mutate in alt ghiveci. 

Daca nu le puneti in ghiveci imediat, semintele pot fi pastrate pana la 11 ani in frigider intr-un pachet mic de hirtie care sta la randul lui intr-un plic deschis. 
In prima imagine, plantele care apar vor fi mici, cam de 2 mm sau chiar mai mici. In a doua imagine, dupa cateva saptamini, plantele, fiind hranite numai cand au picaturi, cam o dat pe saptamana.

Prin taierea frunzelor, tulpini si radacini :

Acelasi lucru ca mai sus, dar prin frunze, tulpini si radacini (propagare vegetativa), se poate si fara nici un ceolofan sau capac deasupra.
Frunzele, tulpinile si radacinile se taie fiecare cam 2 cm si jumatate si se acopera putin cu muschi, la capetele lor. 
Daca tulpina nu se pastreaza umeda, ea se poate usca, planta nefacand radacina si riscand pierderea ei. Acest lucru se poate intampla, daca exista mucegai. 

Nu indepartati ramasitele frunzelor, tulpinele sau radacina chiar si cand planta creste din ele. Ramasitele se vor usca in timp.

Daca din tulpina ies mai multe plante, puteti taia tulpina cu o lama, despartindu-le, fiindca plantele de pe tulpina cresc si concureaza, luind fiecare seva din tulpina, asfel existand peste 60 % sansa sa le pierdeti aproape pe toate. In decurs chiar de o saptamina si ceva, prin taierea prin radacina, plantele vor aparea, prin taierea frunzelor si a tulpinei, pana in doua saptamini. 
Mai jos, frunza in apa, a propagat o planta in jur de o luna.

Prin radacina      ------------------------------------>

Prima imagine prin frunza, a doua si a treia imagine prin tulpina. In a patra imagine apare o ridicatura laterala in tulpina care va duce la formarea tulpinei plantei. In imaginea de mai jos, virful unei tulpini are o planta.

In imaginile de mai sus, o tulpina are doua plante si cealalta tulpina risca sa isi piarda planta.

Informatii, informatii...

Am inceput acest blog cu informatii generale, trecand la lucruri mai avansate, dar nu dificile.
 De aceea hotarat sa nu mai postez in rubrica "Despre informatii recent adaugate", deoarece in formatiile deja se aduna si inca mai am mult de postat in acest blog.
Unele topicuri din dreapta, ca de exemplu "Hibrizi vs varietati", vor fi updatate, daca trebuie, unele din ele au fost in ultima perioada, fiindca nu imi place sa las lucruri neterminate. Chestii, socoteli :)
Urmeaza un topic pe care sigur o sa va intereseze, anume propagarea.
Nu am vorbit din prima despre propagare, fiindca nu sar de la un lucru la altul, fara a trece mai intai prin lucrurile mai elementare.

Descrierea unor unelte folositoare

 

 

Indiferent daca le construiti voi (vezi  aici) sau nu, cele din imagine au fost procurate din diferite locatii, unele avand o diferita intrebuintare mai putin placuta (seringa). In imagine :
a : TDS (vezi aici)
b : seringa fara piston si cu un dop de cauciuc la capat. In prima faza, turnam in el apa si scoteam dopul, apa curgand in locu unde vroiam (pentru plantele mai mari).
c : seringa
d : seringa mai mare (mai dureroasa pentru noi oamenii, in unele cazuri). Acul nu este prezent in imagine.
e : penson pentru indepartarea unor impuritati.
f : "ceva" ascutit cu care puteti infinge bucatelele de hrana si ajunge in locuri (pe mucilagiul droserei) in care normal cu penseta nu puteti ajunge.
g : bisturiu pentru taierea frunzelor uscate
h : penseta pentru manuirea hranei si punerea ei pe frunze
i : pipeta pentru amestecarea unor bucatele de hrana cu apa distilata si formand asfel o pasta pe care o dati plantei, ca hrana.
j : stativ pentru eprubeta (alte detalii in propagarea plantei)
Mai puteti folosi in loc de bisturiu, o forfecuta, un filtru pentru filtrarea zapezii topite si eprubete (de plastic sau sticla pentru propagare, un recipient in care sa va tine-ti uneltele si un "dulap cu sertare" care poate fi mutat.

Aclimatizarea la lumina a droserei capensis si nepenthes × ventrata

Vom vorbi acum despre aclimatizarea la lumina naturala sau artificiala sau obisnuirea plantei la lumina.

Indiferent daca aclimatizam la lumina artificiala sau naturala planta cultivata din seminte (urmeaza sa vorbim in alt topic si despre metodele de propagarea a plantei drosera capensis, fapt foarte important) sau o planta destul de mare, deja aflata in casa sau luata de afara (ori cumparata de la un magazin, planta fiind cultivata afara sau inauntru, inauntru de cele mai multe ori nu are destula lumina la un magazin), aclimatizarea trebuie facuta, pentru ca drosera capensis (ca si alte plante carnivore) sa nu treaca prin stresul unui nou climat mai greu.

Luand planta de afara, de exemplu, o vom pune la lumina artificiala 2 ore (restul orelor mai departe de lumina) si urmatoarea zi 4 ore (restul orelor mai departe de lumina), pana dupa o saptamana (cel putin), lasam planta normal la lumina, sub lumina artificiala.
De la lumina artificiala la lumina naturala, la fel, putand pune o sita pentru tantari in loc sa mutam planta in restul orelor mai departe de lumina.

Drosera capensis - cand, cat si de ce

 Drosera capensis :
Cand, cat si de ce -Umiditatea mediului
Cand :
Nu trebuie sa udati decat cand este necesar. Mediul va avea o culoare mai intunecata cand este umed si mai deschisa cand nu este. Va veti obisnui dupa ceva vreme si veti uda pe dedesupt cam o data pe saptamana in loc de o data la cateva zile. O data la o luna sau doua udati pe deasupra pentru ca mediul sa se curete de impuritati. Acest lucru este foarte important.
Cat :
Doar jumatate de cm si dupa ce apa este absorbita din farfurie, repetati de vreo doua ori pana apa ramane in farfurie. Daca in jur de a treia oara ramane cam un sfert de ora (timp aproximativ) in farfurie,inseamna ca apa s-a dus in proportie mare in mediu.
De ce :
Planta are nevoie de mediul sa fie umed, nu ud tare pentru ca genetic planta este "programata" sa traiasca asa cum a trait de mult timp (se crede ca de acum un milion si ceva de ani au aparut primele plante carnivore), in mlastini, apa ajutand la transportul "nutritiv" din mediu. Spun intre ghilimele, fiindca radacinile sunt mai mult de ancorare.

Cand, cat si de ce - Hrana
Cand :
O data la cateva zile daca vreti ca planta sa infloreasca mai repede (cand vedeti ca din mijloc iese tulpina). O data pe saptamana este uzual. Nefiind hranita un timp, drosra capensis va prezenta un mucilagiu rosu, in unele specii, roz in cazul droserei capensis var. alba. Hraniti numai cu viermi pentru acvarii care sa fie uscati dar sa nu contina substante. Musculitele pe care le aveti in camera vor fi prinse si atunci nu mai este nevoie sa dati viermi uscati (folosesc viermi rosii, care se folosesc generic pentru planta).
Cat :
Nu hraniti mai mult de un sfert de frunze, cate un vierme uscat pe frunza.
De ce :
Planta, fiind carnivora, traieste in mediu sarac in substante nutritive. Va lua astfel substante nutritive din insectele prinse, dar planta binenteles are nevoie si de lumina, prin fotosinteza.

Cand, cat si de ce - Lumina si temperatura
Cand :
In fiecare zi, in afara de plantele care au nevoie de dormitare iarna. Drosera capensis var. alba va intra in dormitare daca o tineti sub 17 grade Celsius iarna. Vara, daca temperaturile sunt foarte mari si astfel se creaza seceta. Drosera capensis var. alba poate fi crescuta fara dormitare.
Cat :
Cat este posibil, fara temperaturi de peste 32 de grade, fiindca duce la uscarea mai rapida a mediului si disparitia picaturilor. Daca nu, suplimentati cu lumina artificiala sau numai lumina artificila, in perioada de crestere pe putin 10 ore, doar cu lumina artificiala (neon)
De ce :
Pentru fotosinteza si energie si o buna crestere a plantei, cat si inflorirea ei in timpul anului.

Mediul, sinonim cu muschiul (uscat sau nu)

Probabil unii se intreaba sau se vor intreba ce inseamna mediul (nu, nu medium paranormal). Pe scurt, a nu se confunda solul obisnuit cu mediul. Mediul il folosesc ca sinonim cu muschiul (peat moss). Sau mai bine zis, mediul in care sta planta. Pentru "coir" (fibra de cocos) voi folosi numai cuvantul fibra cocos. Fibra de cocos este si el un mediu, in care planta poate creste, dar trebuie desalinizat de mai multe ori.

Cand este sigur pentru a muta plantele iesite din seminte

Plantele care sunt iesite din seminte pot fi mutate daca sunt putin mai mari, ca sa nu existe riscul ruperii radacinilor nou formate sau chiar al frunzelor.
In imagine puteti vedea diferentele de marime a doua plante iesite din seminte. Cea de 6 mm diametru poate fi mutata in alta parte, dar fiti siguri sa udati mediul in care este, pe langa plante cu grija, o vreme. Trebuie sa stea ca si celelate plante mai mari, cu mediul umed, nu ud tare.

Diferenta vizuala intre o planta hranita si una care nu este

Daca o vreme planta nu va fi hranita sau nu isi va procura singura hrana, va arata ca la plantele din fotografia de mai jos.
Daca va fi hranita, va arata ca in fotografia din stanga.
Motivul este ca picaturile pot deveni un pic mai mari, dar roz intotdeauna, la o drosera capensis var. alba, cand nu este hranita, vrand sa atraga prin culoare si "roua", insectele.
Imaginea cu picaturile roz va fi inlocuita daca culoarea se va mai pronunta.
In acest caz, pe fundal verde se vede mai bine, daca imaginea este facuta cu ajutorul aparatului foto.

Comparatii intre marimea droserei capensis

In fotografiile de mai sus am facut comparatia intre o moneda si plante drosera capensis. In fotografia de sus, planta mica din stanga are cateva saptamani si cea din dreapta ei in jur de 2 luni.
In fotografia din mijloc, planta are in jur de jumatate de an. In fotografia de mai jos, planta are deja un an si jumatate.

Hibrizi vs varietati

Hibridizarea este adaugarea unor caracteristici botanice, de exemplu o planta isi va pastra caracteristicile fizice si va lua altele de la alta planta.
Hibridizarea (naturala sau facuta manual) al unor plante are loc cand plantele sunt genetice la fel (genomul este egal) intre acceasi specii sau nu.
Semintele lor pot fi sterile sau nu.

De exemplu, nepenthes x ventrata este un hibrid natural, intre o alata si o ventricosa.
Varietatile (var.) sunt caracteristici (de culoare sau de alte forme) ale acceasi plante, care se hibridizeaza la randul lor cu alte varietati.
Sunt de obicei geografic separate una de alta. De exemplu, drosera capensis var. alba. Insa, de exemplu, la dionaea muscipula, de la o varietate rosie, semintele vor produce intotdeauna planta normala, care la origine nu era rosie.

Tds (total disolved solids) - aparat de masurat

Tds (total disolved solids) este totalitatea solidelor dizolvate in apa si a substantelor organice si anorganice. Exceptand folosirea lui pentru apa sarata, TDS meter este un indicator al contaminantilor chimici ce pot afecta sanatatea (pesticide si alte substante chimice). 

Organismul uman, de exemplu, nu are nevoie de mai multe substante minerale decat are el nevoie din apa, dupa un anumit nivel. 
TDS meter masoara calitatea apei potabile din locuinte, fantani, lacuri, rauri, apa distilata. 
Calitatea apei afecteaza nu numai sanatatea omului, dar si apa din acvarii, piscina, spa. 
Cunoasterea nivelului de ppm ajuta si in cresterea plantelor, hidroponie, piscicultura si acvacultura (scoici etc.). Nivelurile (1 ppm (parte pe milion) = 1 mg substante dizolvate la un kg apa), le puteti vizualiza in tabelul de mai jos :

0 - 60 ppm: Apa pura de baut

60 - 200 ppm: Apa de la robinet

200 - 360 ppm: Apa de spalat

> 360 ppm: Apa poluata