Drosera capensis "Alba" cultivata in turba amestecata cu bile airsoft

Am facut fotografia mai demult. Era cultivata asa pentru o aerare mai buna. 

Asa ajutam natura daca nu lasam bilele pe pamant dupa ce jucam airsoft, undeva legal. De la sala nu stiu daca aveti voie sa le luati.

Propagarea droserei capensis var. "Alba"

Propagarea droserei capensis var. alba


Prin propagare se intelege procesul de creare a unor noi plante sub diferite metode, clone a aceleasi plante mama, in afara de metoda prin seminte. In randurile urmatoare vom vorbi despre germinarea semintelor si taieri (frunze si radacini, tulpina).

Prin seminte:

Dupa ce capsulele plantei devin negre, semintele sunt gata si pot fi recoltate pe o bucata de hartie. Semintele de drosera capensis var. alba (alte tipuri de plante carnivore au marimi diferite, dar tot mici) au marimea de aproape un milimetru si se aseaza pe muschi (peat moss) si numai pe suprafata, dupa ce suprafata a fost udata cu apa distilata (nu udati niciodata peste seminte). 

Stand la lumina soarelui (lumina filtrata) sau sub un neon la 4 sau 5 cm distanta de el (neon 36 w, 3250 lm, 13 ore de lumina), intr-un recipient acoperit cu un ceolofan transparent sau un capac de plastic transparent pentru mentinerea umiditatii, pentru mai multa siguranta, semintele vor germina in decurs de cateva saptamini.A nu se uda pe deasupra semintelor (doar cand deja au germinat udati pe langa plante, pentru ca apa se va intinde pana la ei), pentru a nu deranja semintele semanate.

Plantutele cand ies din seminte trebuie aclimatizate (intariti), adica obisnuiti incet cu atmosfera din exteriorul vasului in care stau cu capacul deasupra. Cand ies din seminte, faceti gauri mici (nu prea multe) in capac. Pe zi ce trece mai faceti gauri. Sau, daca aveti umiditate mare in casa (peste 75 % masurat cu un hygrometru) puteti sa nu le mai aclimatizati, adica faceti gauri inainte sa iasa din seminte sau nu mai puneti deloc capac deasupra lor. 
Fiindca in camera daca este umiditate, facand gauri in capac inainte sa iasa plantele din seminte, inauntru va fi cam 60 % umiditate. Cand cresc, primele frunze nu vor fi carnivore, fiind frunze de preluare a lumini, in principal, pentru fotosinteza. Cand cresc mai mari (cand fac frunze carnivore), pot fi mutate in alt ghiveci. 

Daca nu le puneti in ghiveci imediat, semintele pot fi pastrate pana la 11 ani in frigider intr-un pachet mic de hirtie care sta la randul lui intr-un plic deschis. 
In prima imagine, plantele care apar vor fi mici, cam de 2 mm sau chiar mai mici. In a doua imagine, dupa cateva saptamini, plantele, fiind hranite numai cand au picaturi, cam o dat pe saptamana.

Prin taierea frunzelor, tulpini si radacini:

Acelasi lucru ca mai sus, dar prin frunze, tulpini si radacini (propagare vegetativa), se poate si fara nici un ceolofan sau capac deasupra.
Frunzele, tulpinile si radacinile se taie fiecare cam 2 cm si jumatate si se acopera putin cu muschi, la capetele lor. 
Daca tulpina nu se pastreaza umeda, ea se poate usca, planta nefacand radacina si riscand pierderea ei. Acest lucru se poate intampla, daca exista mucegai. 

Nu indepartati ramasitele frunzelor, tulpinele sau radacina chiar si cand planta creste din ele. Ramasitele se vor usca in timp.

Daca din tulpina ies mai multe plante, puteti taia tulpina cu o lama, despartindu-le, fiindca plantele de pe tulpina cresc si concureaza, luind fiecare seva din tulpina, asfel existand peste 60 % sansa sa le pierdeti aproape pe toate. In decurs chiar de o saptamina si ceva, prin taierea prin radacina, plantele vor aparea, prin taierea frunzelor si a tulpinei, pana in doua saptamini. 
Mai jos, frunza in apa, a propagat o planta in jur de o luna.

Prin radacina      ------------------------------------>

Prima imagine prin frunza, a doua si a treia imagine prin tulpina. In a patra imagine apare o ridicatura laterala in tulpina care va duce la formarea tulpinei plantei. In imaginea de mai jos, virful unei tulpini are o planta.

In imaginile de mai sus, o tulpina are doua plante si cealalta tulpina risca sa isi piarda planta.

Diferenta vizuala intre o planta hranita si una care nu este

Daca o vreme planta nu va fi hranita sau nu isi va procura singura hrana, va arata ca la plantele din fotografia de mai jos.
Daca va fi hranita, va arata ca in fotografia din stanga.
Motivul este ca picaturile pot deveni un pic mai mari, dar roz intotdeauna, la o drosera capensis var. alba, cand nu este hranita, vrand sa atraga prin culoare si "roua", insectele.
Imaginea cu picaturile roz va fi inlocuita daca culoarea se va mai pronunta.
In acest caz, pe fundal verde se vede mai bine, daca imaginea este facuta cu ajutorul aparatului foto.

Parti componente ale droserei capensis "Alba"

Radacina:

Este slab dezvoltata, alba la varf, la radacinile in crestere si poate sa creasca si sa ajunga pana la 10 cm. Principala functie este de ancorare, chiar daca planta are nevoie de apa. In ultima imagine puteti veda o planta crescand dintr-o radacina.

Radacina de sustinere:

Aceasta radacina (alba in imagine) este mai groasa si apare, cand planta, din cauza unor factori externi, se apleaca intr-o parte. Asfel ea se ancoreaza de mediu. Nu faceti gresela sa o taiati sau alceva (prima data nu am stiut ce e, credeam ca e vreo insecta si am dat cu alcool izopropil, ingalbenand astfel radacina, gresind asfel).

Stipele:

Aceste "frunzulite" sunt la baza frunzei, pe petiol si au propietatea, se crede, de a proteja frunzele care incep sa iasa prima data, cea ce ar fi foarte logic. Nu se stie exact cat timp sau daca pe o anumita perioada, aceste stipule, fac fotosinteza.
Linkuri in engleza:
Stipules
Stipule (wikipedia)

Petiolul:
Inainte de lamina (partea mail lata cu tentacule) exista petiolul (partea putin mai ingusta). Petiolul serveste la circulatia sevei plantei si fotosinteza, impreuna binenteles cu limbul.

Lamina:
Ultima parte a frunzei, lamina sau limbul, dupa cum scrie si in wiki, in limba romana, are tentacule cu mucilagiu, care contin enzime pentru digestia insectelor. Lamina poate ajunge, in cazul droserei capensis, pana la 3.5 cm si 0.5 cm latime (conform wiki), dar bineinteles marimile difera.
Drosera
Tulpina:

Planta are o tulpina, in cazul in care vrea sa faca flori.
Tulpina poate ajunge pana la 30 cm, iar la capatul tulpinei cu flori, va prezenta o forma de carja, cu parte din dreapta a ei cu flori inchise (care vor face receptacul cu seminte, capsulele putand fiind recoltate cand devin total inchise la culoare (negru-maro)), florile din partea stanga urmand a fi deschise.
Tulpina va atinge neonul asa ca incercati sa rotiti ghiveciul pentru a nu se intimpla acest lucru.

Floarea:

La sfarsitul lui martie sau inceputul lui iunie (in natura) planta va face tulpina si flori. Floarea va fi roz. In cazul droserei capensis varietatea alba, florile vor fi albe. Florile nu au nevoie sa stea sub lumina neonului. Cate o floare pe zi sau se poate in cazuri mai rare si doua, se deschid si se inchid in acceasi zi. A doua zi alta, din nou. Sub neon, se poate inflori oricand exista conditii.

Parti componete ale florii:
pistil - partea femeieasca
stamina - parte barbateasca
ovar - aici se va dezvolta seminta
sepala - in imaginea de la tulpina, partea verde ale capsulei este sepala, care protejeaza semintele din interior
petala - este alba in cazul droserei capensis var. alba si roz in cazul droserei capensis, avand rolul de a atrage insectele pentru polenizare, da planta este de asemenea si auto-polenizanta, unii hibrizi neavand posibilitatea sa o faca.

Samanta:

Dupa uscarea capsulelor, care poate dura si cateva saptamani, in jur de 200 si mai multe seminte pe planta, veti obtine. Samanta (imaginile imi apartin, cu toate ca okazii isi baga watermark la vanzare) are aproape un milimetru, concurand cu saminta de urzicuta sau cu cea de menta. In prima imagine de mai sus este o samanta la microscop 96X144. Mai jos grauncioare de polen. In drepta sus, semintele cu ochiul liber.

Drosera capensis var. "Alba"

Avand o experienta de cultivare de 4 ani pina acum, impreuna cu fratele meu, va invit la o incursiune in lumea droserei capensis var. alba.

Este o planta carnivora originara din Africa de sud.

Descriere:

Planta s-a adaptat la sol fara nutrienti. Frunzele sunt dispuse bazal, radacinile fiind mai mult de sustinere, dar si de preluare a apei din sol, florile fiind albe, asezate una linga alta pe o tulpina de pana 30 cm, o floare deschizindu-se pe parcursul unei zile, stand deschisa aproximativ de pana la o ora (la sfarsitul primaverii si inceputul verii apar, florile se autopolenizeaza, fara interventia omului, si dau sute de seminte dupa 1-2 luni). Frunzele au tentacule care secreta un mucilagiu care prinde insectele (insectele sunt atrase, confundindu-le cu niste picaturi de apa, mucilagiu fiind totodata dulce, continand polizaharide). Insectele sunt infasurate de frunze (daca insecta este mare), stringandu-le in decursul a catorva ore.

Cultivare:

Sol:

Nu se foloseste sol obisnuit, ci doar muschi (pe engleza peat moss, sphagnum moss) mix. Peat moss este muschi uscat si sphagnum moss este viu sau nu.  Ghivechiul trebuie sa fie de minim 10 cm (poate fi oricat de lat, dar adanc pe putin 10 cm sau 15 cm, daca planta a crescut mai mare) si de plastic, nu de fier sau ghiveci de argila/lut si nu transparent. 
Iarna, trebuie pusa la adapost, in casa, daca nu, moare la temperaturi joase si creste din nou, unele dintre ele, din radacina, la primavara, intre 19 - 30 grade celsius.

Lumina:

Lasati planta la o fereastra insorita cu cat mai multa lumina si daca nu este suficient, folositi un neon pentru inceput cind planta este mica, de 36 w, 6500 k si de la 3050 lumeni in sus, aproximativ 12 - 14 ore. Cind planta creste mai mare folosti doua neoane.
Veti vedea la fereastra daca nu este destula lumina si ca durata, daca planta incepe sa dea semne de uscare a frunzelor (dar nu va muri chiar asa de repede) si mucilagiul (picaturile) incep sa dispara (lucru care se poate intampla si daca nu are umezeala a solului suficienta).

Apa:
Folositi numai apa distilata sau deionizanta (apa obisnuita este prea dura si cu minerale si omoara planta carnivora). 
Puteti folosi si apa din zapada topita (la temperatura camerei). Daca, de exemplu, strangeti 5 sticle de plastic a cate 6 sau 8 litri fiecare (mergeti de cateva ori pe un camp undeva) si veti folosi apa cam cate jumatate de litru pe saptamana, va ajunge chiar aproape un an, fara a mai fi nevoiti sa cumparati apa distilata. 
Solul (turba) trebuie sa fie intotdeauna umed, dar nu ud (sa balteasca). 
Puteti uda pe deasupra, dar cel mai bine pe dedesupt, fiindca apa distilata pe care o veti pune intr-o farfuriuta (ghiveciul sta pe farfurie) este absorbita de sol.

Hrana:

Frunzele au tentacule care secreta un mucilagiu care prinde insectele (insectele sunt atrase, confundindu-le cu niste picaturi de apa, mucilagiu fiind totodata dulce, continand polizaharide). 
Insectele sunt infasurate de frunze (daca insecta este mare), stringandu-le si digerandu-le in decursul a citorva ore. 
Uneori am vazut miscarea tentaculelor, dar probabil ca din cauza ca nu le-am mai hranit regulat.
In afara de insecte, se mai poate folosi, o data pe saptamana, la cate 2-3 frunze, de la o planta, viermisori rosii uscati, pe care ii cumparati de la acvaristica si pe care ii puteti strivi si amesteca cu apa in cantitatea dorita.
Nu folositi carne obisnuita sau rame deoarece frunza se ,,arde,, si se usuca din prea multi nutrienti continuti.

Puteti sa mai scapati din muschii crescuti pe substrat sau sa mai mutati din ei, deoarece daca nu sunteti atent cu udatul plantelor, muschiul retine umezeleala mai tare. 
Muschiul este pus pentru a arata mai bine, dar nu puteti vedea cat este solul de umed, astfel. 
Ca fapt pozitiv, in afara de ce bine arata un ghiveci cu muschi, muschiul nu permite aparitia algelor (care nu dauneaza plantelor, dar fiti atenti la plantele foarte mici) si a mucegaiului.

In cazul florilor, ele se autopolenizeaza, pot aveaau o culoare inspre maro, mai umflate, varful florii uscate iesite mai in evidenta. 
Cand capsulele se usuca cu totul sau cand uscarea se duce si cuprinde si tulpina, semintele sunt gata si pot fi recoltate pe o bucata de hartie. 
Pina atunci, incercati sa va tineti putin respiratia si sa nu stranutati, semintele fiind alungite si mici, aproape un milimetru.

Semintele de drosera capensis au marimea de aproape un milimetru si se aseaza pe muschi (peat moss) numai pe suprafata lui, dupa ce suprafata a fost udata cu apa distilata. 

Stand la lumina soarelui sau sub doua neoane la 4 inch distanta de el (neoane 36 w, 3250 lm, 13 ore de lumina), intr-un recipient acoperit cu un ceolofan transparent (sau un capac de plastic) pentru mentinerea umiditatii, va germina in decurs de cateva saptamini. 
Am folosit un vas de plastic de 5 inch inaltime (trebuie normal facut gauri dedesupt pentru a umezi solul, dar daca vasul este prea mare, veti umezi atent pe deasupra (cititi mai departe), cand semintele au germinat). 
A nu se uda pe deasupra lor in acest caz (doar daca sunteti atenti cand deja au germinat udati pe langa pui, pentru ca apa se va intinde pana la ei), pentru a nu deranja semintele semanate.

Plantutele cand ies din seminte trebuie aclimatizati (intariti), adica obisnuiti incet cu atmosfera din exteriorul vasului in care stau cu capacul deasupra. Cand ies din seminte, faceti gauri mici (nu prea multe) in capac. Pe zi ce trece mai faceti gauri. 

Sau, daca aveti umiditate mare in casa (peste 75 % masurat cu un hygrometru) puteti sa nu le mai aclimatizati, adica faceti gauri inainte sa iasa din seminte sau nu mai puneti deloc capac deasupra lor. Fiindca in camera daca este umiditate, facand gauri inainte sa iasa plantele din seminte, inauntru logic va fi cam 60 % umiditate. 

Daca nu le puneti in ghiveci imediat, semintele pot fi pastrate pana la 11 ani in frigider intr-un plic.
Cand cresc mai mari, pot fi mutate in alt ghiveci.

In imaginea de mai sus, doua drosera capensis si-au format deja "picaturi", adica mucilagiu. 
Planta mai mare este o planta mai veche, dar tanara. In alta postare voi compara plante cu o moneda de 50 de bani.