Hibrizi vs varietati

Hibridizarea este adaugarea unor caracteristici botanice, de exemplu o planta isi va pastra caracteristicile fizice si va lua altele de la alta planta.
Hibridizarea (naturala sau facuta manual) al unor plante are loc cand plantele sunt genetice la fel (genomul este egal) intre acceasi specii sau nu.
Semintele lor pot fi sterile sau nu.

De exemplu, nepenthes x ventrata este un hibrid natural, intre o alata si o ventricosa.
Varietatile (var.) sunt caracteristici (de culoare sau de alte forme) ale acceasi plante, care se hibridizeaza la randul lor cu alte varietati.
Sunt de obicei geografic separate una de alta. De exemplu, drosera capensis var. alba. Insa, de exemplu, la dionaea muscipula, de la o varietate rosie, semintele vor produce intotdeauna planta normala, care la origine nu era rosie.

Tds (total disolved solids) - aparat de masurat

Tds (total disolved solids) este totalitatea solidelor dizolvate in apa si a substantelor organice si anorganice. Exceptand folosirea lui pentru apa sarata, TDS meter este un indicator al contaminantilor chimici ce pot afecta sanatatea (pesticide si alte substante chimice). 

Organismul uman, de exemplu, nu are nevoie de mai multe substante minerale decat are el nevoie din apa, dupa un anumit nivel. 
TDS meter masoara calitatea apei potabile din locuinte, fantani, lacuri, rauri, apa distilata. 
Calitatea apei afecteaza nu numai sanatatea omului, dar si apa din acvarii, piscina, spa. 
Cunoasterea nivelului de ppm ajuta si in cresterea plantelor, hidroponie, piscicultura si acvacultura (scoici etc.). Nivelurile (1 ppm (parte pe milion) = 1 mg substante dizolvate la un kg apa), le puteti vizualiza in tabelul de mai jos:

0 - 60 ppm: Apa pura de baut

60 - 200 ppm: Apa de la robinet

200 - 360 ppm: Apa de spalat

> 360 ppm: Apa poluata

Parti componente ale droserei capensis "Alba"

Radacina:

Este slab dezvoltata, alba la varf, la radacinile in crestere si poate sa creasca si sa ajunga pana la 10 cm. Principala functie este de ancorare, chiar daca planta are nevoie de apa. In ultima imagine puteti veda o planta crescand dintr-o radacina.

Radacina de sustinere:

Aceasta radacina (alba in imagine) este mai groasa si apare, cand planta, din cauza unor factori externi, se apleaca intr-o parte. Asfel ea se ancoreaza de mediu. Nu faceti gresela sa o taiati sau alceva (prima data nu am stiut ce e, credeam ca e vreo insecta si am dat cu alcool izopropil, ingalbenand astfel radacina, gresind asfel).

Stipele:

Aceste "frunzulite" sunt la baza frunzei, pe petiol si au propietatea, se crede, de a proteja frunzele care incep sa iasa prima data, cea ce ar fi foarte logic. Nu se stie exact cat timp sau daca pe o anumita perioada, aceste stipule, fac fotosinteza.
Linkuri in engleza:
Stipules
Stipule (wikipedia)

Petiolul:
Inainte de lamina (partea mail lata cu tentacule) exista petiolul (partea putin mai ingusta). Petiolul serveste la circulatia sevei plantei si fotosinteza, impreuna binenteles cu limbul.

Lamina:
Ultima parte a frunzei, lamina sau limbul, dupa cum scrie si in wiki, in limba romana, are tentacule cu mucilagiu, care contin enzime pentru digestia insectelor. Lamina poate ajunge, in cazul droserei capensis, pana la 3.5 cm si 0.5 cm latime (conform wiki), dar bineinteles marimile difera.
Drosera
Tulpina:

Planta are o tulpina, in cazul in care vrea sa faca flori.
Tulpina poate ajunge pana la 30 cm, iar la capatul tulpinei cu flori, va prezenta o forma de carja, cu parte din dreapta a ei cu flori inchise (care vor face receptacul cu seminte, capsulele putand fiind recoltate cand devin total inchise la culoare (negru-maro)), florile din partea stanga urmand a fi deschise.
Tulpina va atinge neonul asa ca incercati sa rotiti ghiveciul pentru a nu se intimpla acest lucru.

Floarea:

La sfarsitul lui martie sau inceputul lui iunie (in natura) planta va face tulpina si flori. Floarea va fi roz. In cazul droserei capensis varietatea alba, florile vor fi albe. Florile nu au nevoie sa stea sub lumina neonului. Cate o floare pe zi sau se poate in cazuri mai rare si doua, se deschid si se inchid in acceasi zi. A doua zi alta, din nou. Sub neon, se poate inflori oricand exista conditii.

Parti componete ale florii:
pistil - partea femeieasca
stamina - parte barbateasca
ovar - aici se va dezvolta seminta
sepala - in imaginea de la tulpina, partea verde ale capsulei este sepala, care protejeaza semintele din interior
petala - este alba in cazul droserei capensis var. alba si roz in cazul droserei capensis, avand rolul de a atrage insectele pentru polenizare, da planta este de asemenea si auto-polenizanta, unii hibrizi neavand posibilitatea sa o faca.

Samanta:

Dupa uscarea capsulelor, care poate dura si cateva saptamani, in jur de 200 si mai multe seminte pe planta, veti obtine. Samanta (imaginile imi apartin, cu toate ca okazii isi baga watermark la vanzare) are aproape un milimetru, concurand cu saminta de urzicuta sau cu cea de menta. In prima imagine de mai sus este o samanta la microscop 96X144. Mai jos grauncioare de polen. In drepta sus, semintele cu ochiul liber.

Plante din mlastini care nu sunt carnivore vs carnivore

- O planta carnivora poate sta tot timpul, in natura (in afara de unele, de exemplu, gen nepenthes), cu radacina sub apa (in casa, nu tot timpul, dupa cum am mai vorbit, deoarece poate aparea mucegai pe muschi. Algele nu sunt totusi daunatoare plantelor mari). 

- O planta hidrofila poate sta tot timpul, chiar si in casa binenteles, cu frunzele sub apa, practic neavand nevoie de grija voastra.

- O planta carnivora are nevoie de o apa de sub 50 ppm (in natura binenteles nu se poate masura apa, fiindca datorita apei cu impuritati, nu se masoara corect)

- O planta hidrofila poate sta si sub apa de 200 ppm.